Ați găsit partenerul de viață Căutați un inel de logodnă?

Anna: M-am bucurat și am simțit că situația este incitantă, însă nu m-am gândit nicio clipă că mă vei cere în căsătorie... Nu vorbisem niciodată până atunci despre căsătorie.

Antonio: (râde) Dacă aș fi presimțit cum vezi lucrurile, aș fi știut deja răspunsul tău.

Anna: În orice caz, Toni a pregătit un picnic. Antipasti și șuncă de Parma, ciabatta și un tiramisu senzațional.

Antonio: Este o veche rețetă de familie. Știam că după un asemenea tiramisu nu vei putea spune nu. (râde)

Anna: Deodată, ți-ai ascuns mâinile la spate și m-ai spus: „Alege o mână!” Am arătat spre o mână și a fost cea corectă. Mi-a întins un inel scânteietor. N-a mai fost nevoie să mă întrebi nimic. Am spus Da din toată inima!

Katja: (râde) N-ai apreciat însă prea corect temperatura apei. Ziua era însorită, însă un lac de munte rămâne un lac de munte. Este pentru persoane rezistente.

Jan: Planul nu a funcționat. Când eu intrasem deja în apă până la talie, tu ieșiseși deja din apă. Mai departe nu puteam merge nici eu, pentru că apa are mult prea rece. Trebuia însă să te atrag cumva până la mine. Așa că am început să răcnesc.

Katja: Am înotat de îndată până la el, crezând că s-a rănit. Când am ajuns la el, mi-a spus: „Vai, cred că am călcat pe ceva!”

Jan: Așa i-am dat Katjei inelul. Și am mai spus câteva cuvinte. După care am întrebat-o, dacă dorește să fie soția mea.

Katja: Am răspuns Da – nu o dată, ci de trei ori!

Sven: Nu sunt un om al cuvintelor mari. Doream să cer în căsătorie, dar nu prea știam cum să procedez. Așa că m-am gândit la ceva special.

Natascha: Special, într-adevăr. În timp ce admiram lucrările artiștilor de pe stradă, l-am pierdut din ochi pe Sven. Deodată, a venit la mine și mi-a spus: Hai să ne facem un portret
împreună. Ideea mi s-a părut nostimă, așa că am fost imediat de acord.

Sven: Nu știai însă un lucru: făcusem un aranjament.

Natascha: Chiar așa! Câteva minute am pozat în liniște. Eram foarte curioasă cum va ieși portretul Mi-a depășit toate așteptările. În tablou, Sven întindea râzând spre mine o cutiuță deschisă, cu un inel. Iar când am m-am uitat la el... stătea și în realitate în fața mea, ținând în mână cutiuța deschisă cu inelul.

În Turcia, logodna este o sărbătoare cu multă veselie, unde invitații pun mirilor bancnote și monede de aur în îmbrăcăminte. Acestea le vor aduce viitorilor miri noroc și bogăție.

În Olanda, viitorul mire merge la aleasa sa cu un coș plin de daruri. Dacă aleasa acceptă coșul, cei doi sunt considerați logodiți. Iar dacă respinge coșul cu daruri, cererea în căsătorie este refuzată.

Braziliencele sărbătoresc petrecerea burlăcițelor într-un mod inedit. Prietenele viitoarei mirese aduc daruri, iar aceasta trebuie să ghicească conținutul lor. La fiecare cadou are trei încercări. Dacă ghicește, poate păstra cadoul.  Dacă nu reușește să ghicească, trebuie să dezbrace o haină și să bea un păhărel de tărie.